Nu ştiu cum voi, dar eu cu fraţii mei când eram mici, tare fericiţi mai eram când vedeam vreun avion zburînd pe cer, nu mai vorbesc de elicoptere, care erau tare-tare rare, dar pe care făceam tot posibilul ca să le vedem.
Acuma elicopterele le văd zburând de câteva ori pe zi, şi foarte aproape de pământ, de avioane nu vorbesc, fiind aeroportul aproape, şi mă prind de fiecare dată la gândul că dacă aş fi copilărit aici, aş fi avut parte de mici fericiri de muuulte ori pe zi.
Acuma de câte ori le aud că zboară, îmi arunc ochii spre cer, şi râde copilul din mine, şi aş vrea să le strig din urmă să mă ia şi pe mine, cum o făceam odată, dar nu-mi permit, şi strig doar în suflet:
"Avion cu motor, ia-mă şi pe mine-n zbor!"
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu